3.3 Democrație și participare
Se presupune că democrația ar trebui să producă rezultate sociale, economice, culturale și de mediu mai bune decât alternativele sale. Democrația are avantajul de a fi capabilă să includă o gamă largă de valori în procesul decizional și se presupune că este mai receptivă, cu responsabilitate și sensibilitate la legitimitate. Cu toate acestea, realitatea ne-a arătat că sistemele democratice reprezentative nu reușesc adesea să realizeze și să transpună în mod adecvat cererea de acțiune pentru mai multe probleme sociale în politici funcționale.
Apărută în jurul anului 1990, democrația deliberativă este unificată de convingerea centrală că democrația ar trebui să implice mai mult decât votul și luarea deciziilor de către reprezentanții aleși. Deși există o variație considerabilă între cercetătorii deliberativi în ceea ce privește aspectele specifice, capacitatea deliberativă a unei politici democratice poate fi cuprinsă în condițiile “deliberativității”, “incluziunii” și “consecvențialității”. (Dryzek, 1990, 2009)
În cadrul acestor provocări, au apărut practici și instituții deliberative și participative pentru a le aborda. (Schmitter, 2001):