Turcia are o structur\u0103 unitar\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te administra\u021bia, iar acest aspect este unul dintre cei mai importan\u021bi factori care modeleaz\u0103 administra\u021bia public\u0103 turc\u0103. Atunci c\u00e2nd sunt luate \u00een considerare cele trei puteri (executiv\u0103, legislativ\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103) ca func\u021bii principale ale statului, administra\u021biile locale au pu\u021bin\u0103 putere. Turcia nu are un sistem federal, iar provinciile sunt subordonate guvernului central de la Ankara. Administra\u021biile locale au fost \u00eenfiin\u021bate pentru a furniza servicii la fa\u021ba locului, iar guvernul este reprezentat de guvernatorii provinciei \u0219i de guvernatorii ora\u0219elor . Al\u021bi func\u021bionari publici de rang \u00eenalt sunt, de asemenea, numi\u021bi de guvernul central \u00een locul primarilor sau ale\u0219i de c\u0103tre aleg\u0103tori. municipalit\u0103\u021bile turce\u0219ti au organisme legislative locale pentru luarea deciziilor privind problemele municipale.<\/p>\n\n
\u00cen acest cadru unitar, Turcia este subdivizat\u0103 \u00een 81 de provincii \u00een scopuri administrative. Fiecare provincie este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een districte , pentru un total de 973 de districte. Turcia este, de asemenea, subdivizat\u0103 \u00een 7 regiuni \u0219i 21 de subregiuni \u00een scopuri geografice, demografice \u0219i economice; aceasta nu se refer\u0103 la o diviziune administrativ\u0103.<\/p>\n\n
\u00centre 1923 \u0219i 2018, Turcia a fost o democra\u021bie parlamentar\u0103 reprezentativ\u0103. Un sistem preziden\u021bial a fost adoptat prin referendum \u00een 2017; noul sistem a intrat \u00een vigoare odat\u0103 cu alegerile preziden\u021biale din 2018 \u0219i \u00eei confer\u0103 pre\u0219edintelui un control total asupra executivului, inclusiv puterea de a emite decrete, de a-\u0219i numi propriul cabinet, de a elabora bugetul, de a dizolva parlamentul prin convocarea de alegeri anticipate \u0219i de a face numiri \u00een birocra\u021bie \u0219i \u00een instan\u021be.Func\u021bia de prim-ministru a fost desfiin\u021bat\u0103, iar puterile sale (\u00eempreun\u0103 cu cele ale cabinetului) au fost transferate pre\u0219edintelui, care este at\u00e2t \u0219ef de stat, c\u00e2t \u0219i \u0219ef de guvern \u0219i este ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani.Recep Tayyip Erdo\u011fan este primul pre\u0219edinte ales prin vot direct.Constitu\u021bia Turciei reglementeaz\u0103 cadrul juridic al \u021b\u0103rii. Aceasta stabile\u0219te principalele principii de guvernare \u0219i instituie Turcia ca stat unitar centralizat.<\/p>\n\n
Puterea legislativ\u0103 este de\u021binut\u0103 de parlamentul unicameral, numit Marea Adunare Na\u021bional\u0103 a Turciei. Sistemul judiciar este nominal independent fa\u021b\u0103 de executiv \u0219i legislativ, dar modific\u0103rile constitu\u021bionale care au intrat \u00een vigoare odat\u0103 cu referendumurile din 2007, 2010 \u0219i 2017 au conferit puteri mai mari pre\u0219edintelui \u0219i partidului de guvern\u0103m\u00e2nt \u00een ceea ce prive\u0219te numirea sau demiterea judec\u0103torilor \u0219i procurorilor.Curtea Constitu\u021bional\u0103 este \u00eens\u0103rcinat\u0103 s\u0103 se pronun\u021be cu privire la conformitatea legilor \u0219i decretelor cu constitu\u021bia. Consiliul de Stat este instan\u021ba de ultim\u0103 instan\u021b\u0103 pentru cazurile administrative, iar \u00cenalta Curte de Apel pentru toate celelalte.<\/p>\n\n
Sufragiul universal pentru ambele sexe se aplic\u0103 \u00een Turcia din 1933 \u0219i \u00eenaintea majorit\u0103\u021bii \u021b\u0103rilor, iar fiecare cet\u0103\u021bean turc care a \u00eemplinit v\u00e2rsta de 18 ani are drept de vot. Exist\u0103 600 de membri ai parlamentului care sunt ale\u0219i pentru un mandat de patru ani printr-un sistem de reprezentare propor\u021bional\u0103 pe liste de partid din 85 de circumscrip\u021bii electorale.<\/p>\n\n
Tratatul de la Lausanne din 24 iulie 1923, care a \u00eenlocuit Tratatul de la S\u00e8vres, a dus la recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a suveranit\u0103\u021bii noii “Republici Turcia” ca stat succesor al Imperiului Otoman, iar republica a fost proclamat\u0103 oficial la 29 octombrie 1923 la Ankara, noua capital\u0103 a \u021b\u0103rii. Mustafa Kemal a devenit primul pre\u0219edinte al republicii \u0219i, ulterior, a introdus numeroase reforme. Reformele au avut ca scop transformarea vechii monarhii constitu\u021bionale otomane, bazate pe religie \u0219i multicomunitare, \u00eentr-un stat na\u021bional turc care s\u0103 fie guvernat ca o republic\u0103 parlamentar\u0103 \u00een temeiul unei constitu\u021bii laice.<\/p>\n\n
Constitu\u021bia Republicii Turcia (\u00een turc\u0103: T\u00fcrkiye Cumhuriyeti Anayasas\u0131), cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de Constitu\u021bia din 1982, este legea fundamental\u0103 a Turciei. Aceasta stabile\u0219te organizarea guvernului \u0219i stabile\u0219te principiile \u0219i normele de conduit\u0103 ale statului, \u00eempreun\u0103 cu responsabilit\u0103\u021bile acestuia \u00een raport cu cet\u0103\u021benii s\u0103i. Constitu\u021bia stabile\u0219te, de asemenea, drepturile \u0219i responsabilit\u0103\u021bile acestora din urm\u0103, stabilind totodat\u0103 liniile directoare pentru delegarea \u0219i exercitarea suveranit\u0103\u021bii care apar\u021bine poporului turc.<\/p>\n\n