{"id":12778,"date":"2022-08-09T07:44:45","date_gmt":"2022-08-09T07:44:45","guid":{"rendered":"https:\/\/european-training.eu\/belgia-literatura\/"},"modified":"2022-08-09T07:44:45","modified_gmt":"2022-08-09T07:44:45","slug":"belgia-literatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/belgia-literatura\/","title":{"rendered":"Belgia &#8211; Literatur\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>Situat\u0103 \u00eentre tradi\u021biile literare m\u0103re\u021be \u0219i prolifice ale Fran\u021bei, Germaniei \u0219i Regatului Unit, contribu\u021bia literar\u0103 substan\u021bial\u0103 a Belgiei este adesea eclipsat\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 at\u00e2t de multe alte \u021b\u0103ri, literatura belgian\u0103 este foarte pu\u021bin tradus\u0103 sau comercializat\u0103 pe plan interna\u021bional.<\/p>\n\n<p>Dar micu\u021ba Belgia a produs un num\u0103r destul de mare de romane care ofer\u0103 celor care locuiesc aici un sentiment mai profund \u0219i mai bogat al societ\u0103\u021bii \u0219i al istoriei care \u00eei \u00eenconjoar\u0103. A\u0219adar, dac\u0103 sunte\u021bi \u00een c\u0103utarea unei lecturi bune de var\u0103, iat\u0103 \u0219ase c\u0103r\u021bi excelente scrise de scriitori belgieni (sau cu sediul \u00een Belgia) \u00een care s\u0103 v\u0103 l\u0103sa\u021bi pierdut.<\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>1. Chika Unigwe<\/strong><\/h2>\n\n<p>De\u0219i nu are de fapt cet\u0103\u021benie belgian\u0103, \u00een fruntea listei se afl\u0103 scriitoarea nigerian\u0103 Chika Unigwe, una dintre cele mai bune voci care au ap\u0103rut pe scena literar\u0103 belgian\u0103 \u00een ultimii ani. De\u0219i s-a mutat recent \u00een Statele Unite, Unigwe a locuit mul\u021bi ani \u00een Turnhout, Flandra, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul \u0219i copiii s\u0103i, \u0219i public\u0103 \u00een mod regulat at\u00e2t \u00een olandez\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een englez\u0103.<\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Romanul lui Unigwe &#8220;<\/span><b>On Black Sisters Street&#8221; <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">(Fata Morgana \u00een limba olandez\u0103) a fost foarte bine primit de critic\u0103, spun\u00e2nd povestea a patru femei africane care se \u00eent\u00e2lnesc lucr\u00e2nd ca lucr\u0103toare sexuale \u00een vitrinele cartierului ro\u0219u din Anvers. \u00centr-o lume a t\u0103cerii \u0219i a lipsei de chip, aceste femei se unesc pentru a-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i pove\u0219tile \u00een fa\u021ba tragediei. Cartea i-a adus lui Unigwe Premiul pentru literatur\u0103 al Nigeriei \u00een 2012.<\/span><\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>2. Hugo Claus<\/strong><\/h2>\n\n<p>Probabil cel mai important scriitor flamand al secolului al XX-lea, Hugo Claus, n\u0103scut la Bruges \u00een 1929, a scris peste 20 de romane, 60 de piese de teatru \u0219i mii de versuri de poezie. Din p\u0103cate, doar o mic\u0103 parte din aceste opere a fost tradus\u0103 \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Printre operele traduse se num\u0103r\u0103 romanul bildungsroman semi-autobiografic \u0219i foarte bine realizat al lui Claus, <\/span><b>The Sorrow of Belgium <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">(Het verdriet van Belgi\u00eb), publicat \u00een 1983. Un must-read al literaturii belgiene, acest roman spune povestea unui Louis Seynaeve (un alter ego al lui Claus) \u0219i a maturiz\u0103rii sale \u00eentr-o familie de dreapta, na\u021bionalist\u0103 flamand\u0103, \u00een timpul ocupa\u021biei germane din timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Atunci c\u00e2nd Louis descoper\u0103 literatura interzis\u0103 de conducerea german\u0103 nazist\u0103, lumea lui se deschide c\u0103tre noi idei nepermise de mediul s\u0103u de extrem\u0103 dreapta. Acestea \u00eel inspir\u0103 s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u0219i scriitor.<\/span><\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>3. Am\u00e9lie Nothomb<\/strong><\/h2>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Printre cei mai prolifici scriitori de pe list\u0103, Am\u00e9lie Nothomb a produs aproape un roman pe an de c\u00e2nd a publicat prima sa carte, Hygi\u00e8ne de l&#8217;assassin (Hygi\u00e8ne de l&#8217;assassin), \u00een 1992.<\/span><\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">N\u0103scut\u0103 \u00een cartierul bruxellez Etterbeek, Nothomb a crescut \u00een mai multe \u021b\u0103ri, printre care Japonia, China, Marea Britanie \u0219i diverse locuri din Asia de sud-est. Timpul petrecut \u00een Japonia, unde \u0219i-a petrecut primii cinci ani din via\u021b\u0103, a stat la baza celui mai cunoscut roman al s\u0103u, intitulat Stupeur et tremblements (<\/span><b>Fric\u0103 <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">\u0219i tremur\u0103turi), care i-a adus Marele Premiu pentru un roman al Academiei Franceze \u00een 1999. \u00cen roman, o belgianc\u0103 se \u00eentoarce \u00een Japonia, unde a tr\u0103it \u00een copil\u0103rie, pentru o slujb\u0103 de traduc\u0103tor. Este povestea chinurilor aparent nesf\u00e2r\u0219ite ale femeii \u00een noua sa pozi\u021bie, \u00een timp ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 se adapteze la modul de lucru japonez.<\/span><\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>4. Georges Simenon<\/strong><\/h2>\n\n<p>\u00cen timp ce Am\u00e9lie Nothomb are o carte pe an, ceea ce poate fi impresionant pentru unii, ea nu se compar\u0103 cu unul dintre cei mai iubi\u021bi scriitori belgieni, Georges Simenon. P\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 1989, scriitorul din Liegeoise Georges Simenon a publicat peste 375 de lucr\u0103ri, inclusiv 75 de romane \u0219i 28 de povestiri scurte din seria sa fictiv\u0103 de detectivi cu inspectorul Jules Maigret. Seria Maigret a fost tradus\u0103 \u00een peste 50 de limbi, ceea ce \u00eel face pe Simenon autorul francofon cel mai tradus din lume.<\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Cu at\u00e2t de multe c\u0103r\u021bi din care po\u021bi alege, un loc bun pentru a \u00eencepe cu Simenon este \u00eenceputul cu Pietr-le-Letton, prima din seria Inspectorul Maigret publicat\u0103 \u00een 1931. Aceast\u0103 carte \u00eel prezint\u0103 pe iste\u021bul detectiv, pe care \u00eel pute\u021bi urm\u0103ri apoi \u00een eforturile sale de rezolvare a crimelor din Fran\u021ba, Belgia \u0219i New York pe parcursul a patru decenii.<\/span><\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>5. Louis Paul Boon<\/strong><\/h2>\n\n<p>N\u0103scut la Aaslt \u00een 1912, Louis Paul Boon a fost unul dintre primii scriitori care au dat o voce flamand\u0103 fic\u021biunii de limb\u0103 olandez\u0103, care, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00een Belgia, avea tendin\u021ba de a adopta vocabularul olandez \u0219i modalit\u0103\u021bile de exprimare din \u021a\u0103rile de Jos, deoarece aceasta era considerat\u0103 vocea literar\u0103 a limbii.<\/p>\n\n<p><b>Chapel Road <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">(De Kapellekensbaan, 1953), considerat capodopera lui Boon \u0219i unul dintre cele mai importante romane de limb\u0103 olandez\u0103 din secolul XX, este de fapt trei pove\u0219ti \u00eentr-unul singur: una spune povestea unei fete s\u0103race care cre\u0219te \u00eentr-o mahala din secolul al XIX-lea \u00eentr-o Aalst fic\u021bionalizat\u0103; o alta este povestea autorului \u00eensu\u0219i care scrie o poveste despre o fat\u0103 s\u0103rac\u0103 care cre\u0219te \u00eentr-o mahala din secolul al XIX-lea \u00eentr-o Aalst fic\u021bionalizat\u0103 \u0219i contribu\u021bia prietenilor s\u0103i la roman; iar ultima este o reluare a mitului clasic al vulpii Reynard.<\/span><\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">At\u00e2t Chapel Road, c\u00e2t \u0219i cel\u0103lalt roman celebru al lui Boon, <\/span><b>My little war <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">(Mijn kleine oorlog, 1946), au fost traduse \u00een englez\u0103.<\/span><\/p>\n\n<h2 class=\"wp-block-heading\"><strong>6. Dimitri Verhulst<\/strong><\/h2>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Dimitri Verhulst (n\u0103scut \u00een 1972) a fost numit Louis Paul Boon al noii genera\u021bii, at\u00e2t pentru c\u0103 are \u00een comun cu autorul mai \u00een v\u00e2rst\u0103, Aalst, ora\u0219ul natal al acestuia, c\u00e2t \u0219i pentru viziunea sa critic\u0103, dar plin\u0103 de compasiune, asupra vie\u021bii belgiene. Verhulst este cunoscut pentru limba sa t\u0103ioas\u0103, care i-a adus ocazional probleme juridice. Toat\u0103 furia m\u00e2niei sale poate fi g\u0103sit\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva propriilor cona\u021bionali \u00een romanul s\u0103u scurt <\/span><b>Intrarea lui Hristos \u00een Bruxelles<\/b><span style=\"font-weight: 400;\">.<\/span><\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Cel mai cunoscut roman al lui Verhulst este <\/span><b>The Misfortunates <\/b><span style=\"font-weight: 400;\">(De helaasheid der dingen, 2006), care a fost ecranizat \u00een 2009. Vag autobiografic, romanul spune povestea unui t\u00e2n\u0103r scriitor care, atunci c\u00e2nd afl\u0103 c\u0103 partenera sa este \u00eens\u0103rcinat\u0103, \u00eencepe s\u0103 reflecteze la tinere\u021bea sa, care a crescut \u00eentr-o pleiad\u0103 de alcoolici. Uneori comic\u0103 \u0219i crud\u0103, alteori \u00eenduio\u0219\u0103toare, este at\u00e2t o privire plin\u0103 de umor asupra copil\u0103riei, c\u00e2t \u0219i o dram\u0103 de familie serioas\u0103 care abordeaz\u0103 teme precum s\u0103r\u0103cia, neglijarea \u0219i dependen\u021ba.<\/span><\/p>\n\n<p><span style=\"font-weight: 400;\">Scris de Katy Faye Desmond<\/span>; 28\/5\/2015&#13;\n&#13;\nSurs\u0103: <a href=\"https:\/\/www.thebulletin.be\/reading-list-6-belgium-based-authors-you-need-read\">https:\/\/www.thebulletin.be\/reading-list-6-belgium-based-authors-you-need-read<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Situat\u0103 \u00eentre tradi\u021biile literare m\u0103re\u021be \u0219i prolifice ale Fran\u021bei, Germaniei \u0219i Regatului Unit, contribu\u021bia literar\u0103 substan\u021bial\u0103 a Belgiei este adesea eclipsat\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exist\u0103 at\u00e2t de multe alte \u021b\u0103ri, literatura belgian\u0103 este foarte pu\u021bin tradus\u0103 sau comercializat\u0103 pe &hellip; <\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"pmpro_default_level":0,"footnotes":""},"categories":[182,185],"tags":[],"class_list":["post-12778","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-belgia","category-literatura-ro","pmpro-has-access"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12778"}],"collection":[{"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12778"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12779,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12778\/revisions\/12779"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/european-training.eu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}